Intreaga mea fiinta s-a napustit inspre toate credintele; si in unele seri, eram atat de nebuna, incat aproape credeam in sufletul meu, simtind ca da sa-mi iasa din trup.
Si viata va sta in fata mea ca un pahar plin cu apa rece ca gheata, pe care il tine in mana un om cuprins de febra, care vrea sa bea si care bea totul dintr-o inghititura, desi stie bine ca ar trebui sa astepte, dar nu poate sa-si ia paharul minunat de la buze, intr-atat de racoritoare este apa din el si atat de tare il mistuie arsita febrei.
mi-ai "aratat" carturestiul tau:D
RăspundețiȘtergerem-ai lasat fara drept de replia inainte sa apuc!
RăspundețiȘtergere